Microbiota intestinală
Mult timp s-a crezut că intestinul are un singur rol.
Digestia.
Astăzi știm că această perspectivă era incompletă.
În interiorul tubului digestiv trăiesc trilioane de microorganisme – bacterii, virusuri, fungi și alte microorganisme – care formează împreună ceea ce numim microbiota intestinală.
Numărul lor este impresionant.
Dar mai impresionant este faptul că ele participă activ la funcționarea organismului.
Nu sunt simple „bacterii din intestin”.
Ele comunică permanent cu sistemul imunitar, cu ficatul, cu mușchii, cu sistemul endocrin și chiar cu creierul.
Din acest motiv, în ultimii ani, microbiota a început să fie descrisă drept un adevărat organ metabolic.
Nu suntem singuri
Corpul uman este alcătuit din aproximativ 30–40 de trilioane de celule.
În paralel, găzduim un număr comparabil de microorganisme care conviețuiesc cu noi într-un echilibru delicat.
Aceste microorganisme nu sunt simple „pasagere”.
Ele îndeplinesc funcții pe care organismul uman nu le poate realiza singur.
Ajută la degradarea unor componente alimentare.
Produc vitamine.
Participă la metabolismul acizilor biliari.
Fermentează fibrele alimentare.
Influențează absorbția unor nutrienți.
Contribuie la maturarea sistemului imunitar.
Acesta este motivul pentru care sănătatea intestinului nu poate fi separată de sănătatea întregului organism.
Hrănim organismul sau microbiota?
De fiecare dată când alegem un aliment, nu hrănim doar propriile celule.
Hrănim și microorganismele care trăiesc în intestin.
Acest lucru schimbă complet modul în care privim alimentația.
O dietă bogată în produse ultraprocesate, săracă în fibre și diversitate vegetală, modifică ecosistemul intestinal.
În schimb, o alimentație bogată în legume, leguminoase, cereale integrale, fructe și alte alimente minim procesate oferă substratul necesar pentru dezvoltarea unei microbiote mai diverse.
Diversitatea microbiotei este considerată unul dintre markerii unui ecosistem intestinal sănătos.
Nu există o „bacterie perfectă”.
Există un echilibru.
Iar acest echilibru este influențat zilnic de ceea ce punem în farfurie.
Fibrele – combustibilul pe care organismul nu îl consumă
Una dintre cele mai interesante descoperiri din ultimii ani este faptul că fibrele alimentare nu sunt destinate în primul rând organismului uman.
Noi nu le putem digera complet.
Dar microbiota poate.
Atunci când fibrele ajung în colon, ele sunt fermentate de anumite bacterii.
Rezultatul acestui proces este producerea unor molecule extrem de importante:
- acetat;
- propionat;
- butirat.
Aceste molecule sunt cunoscute sub denumirea de acizi grași cu lanț scurt (SCFA – Short-Chain Fatty Acids).
Ele reprezintă unul dintre principalele motive pentru care fibrele sunt atât de importante.
Butiratul – combustibil pentru intestin
Dintre acizii grași cu lanț scurt, butiratul ocupă un loc special.
El reprezintă principala sursă de energie pentru celulele colonului.
În plus, cercetările sugerează că butiratul contribuie la menținerea integrității barierei intestinale și participă la reglarea unor răspunsuri imune și inflamatorii.
Acesta este unul dintre motivele pentru care Protocolul Nutricardio acordă atât de multă atenție aportului de fibre.
Nu urmărim doar reglarea tranzitului intestinal.
Urmărim susținerea unui ecosistem capabil să producă metaboliți benefici.
Bariera intestinală – prima linie de apărare
eretele intestinal nu este doar un tub prin care trece hrana.
El reprezintă una dintre cele mai importante bariere ale organismului.
Prin această suprafață impresionantă sunt absorbite zilnic substanțe nutritive.
În același timp, organismul trebuie să împiedice pătrunderea microorganismelor și a altor compuși nedoriți în circulație.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, bariera intestinală trebuie să rămână funcțională.
Numeroși factori influențează această funcție:
- alimentația;
- microbiota;
- inflamația;
- anumite medicamente;
- stresul cronic;
- somnul insuficient.
Protocolul Nutricardio urmărește să creeze condițiile necesare menținerii unei bariere intestinale sănătoase prin alimentație variată și bogată în fibre.
Diversitatea este mai importantă decât perfecțiunea
Mulți oameni caută alimentul perfect.
Superalimentul.
Suplimentul miraculos.
În realitate, microbiota preferă altceva.
Diversitatea.
Cu cât alimentația este mai variată și include mai multe surse de fibre și compuși vegetali, cu atât microbiota primește un spectru mai larg de substraturi metabolice.
Acesta este motivul pentru care Protocolul Nutricardio alternează:
- diferite leguminoase;
- diferite pseudocereale;
- legume de culori variate;
- fructe diferite;
- surse diverse de proteine.
Nu pentru a evita monotonia.
Ci pentru a hrăni un ecosistem cât mai divers.
Nu hrănim doar organismul. Hrănim și microbiota care contribuie la funcționarea lui. De aceea, fiecare alegere alimentară influențează nu doar digestia, ci și metabolismul, imunitatea și sănătatea pe termen lung.