Alcoolul și proteinele
Cum poate un pahar de vin să transforme o masă sănătoasă într-un stimul pentru inflamație
De multe ori spun că nu este suficient să alegem alimente sănătoase. La fel de important este cum le consumăm și în ce context metabolic ajung în organism.
Un exemplu foarte bun este asocierea dintre alcool și proteine. Pentru mulți, un pahar de vin lângă o friptură sau un pește la cuptor reprezintă imaginea unei mese perfecte. Din păcate, din punct de vedere fiziologic, organismul nu vede lucrurile la fel.
Organismul are întotdeauna priorități
Când mâncăm o bucată de carne, pește, ouă sau alte surse de proteină de calitate, corpul începe un proces extrem de complex. Proteinele sunt desfăcute în aminoacizi, iar aceștia sunt folosiți pentru ceea ce contează cu adevărat: refacerea țesuturilor, menținerea masei musculare, producerea enzimelor, hormonilor și sinteza colagenului.
Însă în momentul în care la aceeași masă apare alcoolul, prioritățile se schimbă.
Alcoolul nu este un nutrient de care organismul are nevoie. Din contră, ficatul îl tratează ca pe o substanță care trebuie eliminată cât mai repede. Din acest motiv, o mare parte din resursele metabolice sunt redirecționate către metabolizarea alcoolului, iar eficiența altor procese digestive și de refacere poate avea de suferit.
Ce se întâmplă cu proteinele?
Digestia proteinelor nu înseamnă doar că stomacul le „topește”. Este nevoie de acid gastric, de enzime digestive și de un intestin sănătos pentru ca acestea să fie transformate în aminoacizi și peptide mici, ușor absorbabile.
Consumul de alcool poate perturba toate aceste etape. Se modifică secreția de acid gastric și de enzime digestive, iar digestia proteinelor poate deveni mai puțin eficientă.
Rezultatul? În intestin pot ajunge fragmente proteice mai mari decât în mod normal.
Intestinul – bariera care ne apără
În mod normal, intestinul funcționează ca un filtru foarte inteligent. El permite trecerea nutrienților de care avem nevoie și blochează moleculele care nu ar trebui să ajungă în sânge.
Problema este că alcoolul afectează această barieră.
Consumul repetat sau în cantități mai mari crește permeabilitatea intestinală. Practic, filtrul devine mai puțin selectiv.
În aceste condiții, unele fragmente proteice insuficient digerate, împreună cu toxine produse de bacteriile intestinale, pot traversa mai ușor peretele intestinal și ajunge în circulație.
De ce apare inflamația?
Sistemul imunitar este programat să recunoască ceea ce aparține organismului și să reacționeze la ceea ce pare străin.
Atunci când în sânge ajung fragmente proteice sau alte molecule care, în mod normal, nu ar trebui să fie acolo, sistemul imunitar le poate interpreta ca pe un semnal de alarmă.
Nu înseamnă că dezvoltăm automat o alergie alimentară. Înseamnă însă că organismul poate întreține un răspuns inflamator de intensitate redusă, dar repetat.
Iar această inflamație de grad mic este una dintre caracteristicile comune ale multor afecțiuni moderne: rezistență la insulină, obezitate, ficat gras, boli cardiovasculare și numeroase boli autoimune.
Nu doar calitatea alimentului contează
Mulți investesc în carne de calitate, pește sălbatic, ouă ecologice sau suplimente proteice performante. Toate acestea sunt alegeri excelente.
Dar dacă aceeași masă este însoțită frecvent de alcool, eficiența cu care organismul digeră, absoarbe și utilizează acele proteine poate fi redusă.
Cu alte cuvinte, nu este suficient să mănânci bine. Trebuie să creezi și condițiile în care organismul să poată valorifica acei nutrienți.
Mesajul pe care îl transmit pacienților mei
Nu demonizez alcoolul și nici nu cred că un pahar de vin consumat ocazional va provoca, singur, inflamație cronică.
Însă atunci când obiectivul este refacerea organismului, scăderea inflamației, pierderea țesutului adipos, menținerea masei musculare sau încetinirea proceselor de îmbătrânire, alegerea cea mai eficientă este simplă: proteina și alcoolul nu ar trebui să fie parteneri de masă.
În protocolul Nutricardio, nu privim alimentația doar prin prisma caloriilor sau a macronutrienților. Ne interesează și modul în care organismul procesează fiecare aliment. Pentru că, în final, sănătatea nu este dată doar de ceea ce pui în farfurie, ci și de ceea ce corpul reușește să digere, să absoarbă și să transforme în țesut sănătos, nu în inflamație.