Tratamentul dietetic în diabetul zaharat

Tratamentul dietetic în diabetul zaharat reprezintă un pilon esențial în managementul diabetului zaharat (DZ), fiind un element terapeutic constant, indispensabil în toate formele bolii. Pentru unii pacienți, în special în stadiile incipiente, dieta poate fi singura formă de tratament necesară. Mai mult de o treime dintre pacienții nou diagnosticați cu diabet zaharat de tip 1 pot fi echilibrați inițial doar prin măsuri dietetice.

Dieta trebuie să fie individualizată în funcție de:

• Vârstă și sex

• Nivelul de activitate fizică

• Preferințe alimentare și disponibilități financiare

• Caracteristicile clinice ale bolii: prezența obezității, dislipidemiei, hipertensiunii arteriale, afectărilor renale sau a altor tulburări asociate.

Tratamentul dietetic în diabetul zaharat

Bazele fiziologice ale dietoterapiei în diabetul zaharat. Recomandări nutriționale

1. Aportul caloric

• Normocaloric la pacienții normoponderali

• Hipocaloric în cazul celor supraponderali sau obezi

• Hipercaloric la subponderali

2. Glucidele

• Reprezintă 50-55% din totalul caloric.

• Se evită glucidele simple cu absorbție rapidă (zahăr, produse rafinate), permise doar în tipul 1 de diabet bine echilibrat, în proporție de 5-10% din aportul energetic zilnic (echivalent cu 10-20g/zi).

• Se preferă glucidele complexe, bogate în fibre.

3. Fibrele alimentare

• Se recomandă 30-35g fibre/zi, provenind exclusiv din alimente vegetale (legume, leguminoase, fructe, cereale integrale).

• Dietele dezechilibrate conțin sub 15g fibre/zi.

• Excesul de fibre (>40g/zi) poate duce la pierdere de calciu și poate accentua riscul de osteoporoză.

4. Lipidele

• Trebuie să reprezinte aproximativ 30% din totalul caloric:

  • <10% grăsimi saturate

  • 10% grăsimi mono-nesaturate

  • 10% grăsimi poli-nesaturate

• Colesterolul zilnic nu trebuie să depășească 300mg.

• Se recomandă un raport de 1/3 grăsimi de origine animală și 2/3 vegetale.

5. Proteinele

• Aportul recomandat: 12-15% din totalul caloric.

• În caz de afectare renală, aportul trebuie limitat la 0,8g/kg corp/zi.

6. Alcoolul

• Nu este necesar și trebuie evitat sistematic la pacienții cu hipertrigliceridemie, obezitate sau hipertensiune.

7. Îndulcitorii (edulcoranții)

• Ne-calorici (zaharină, aspartam, ciclamat): permise cu moderație.

• Calorici (ex. sorbitol, xilitol): trebuie incluși în calculul energetic zilnic.

Distribuția caloriilor între principiile nutritive

• Glucide: 50-60%

• Lipide: 25-35%

• Proteine: 12-15%

Se preferă glucidele complexe în locul celor simple. Alimentele cu conținut scăzut de glucide simple au în general un conținut mai mare de fibre.

Distribuția meselor și alegerea alimentelor

Alimentele trebuie să fie variat alese, în funcție de necesarul energetic și procentul stabilit de nutrienți. Se recomandă stabilirea numărului de mese și gustări în funcție de:

• Numărul total de calorii

• Orarul meselor

• Necesitățile pacientului

Distribuirea glucidelor poate urma un model ca:
Mic dejun 20% – Gustare 10% – Prânz 25% – Gustare 10% – Cină 25% – Gustare seară 10%

Modul de pregătire a alimentelor trebuie să respecte regulile de gastrotehnie, pentru a păstra cât mai mult din valoarea nutritivă.

Dieta adultului cu diabet zaharat de tip 2

1. Diabet zaharat de tip 2 cu exces ponderal

Principalul obiectiv al tratamentului dietetic este scăderea în greutate, printr-o dietă hipocalorică, adaptată gradului de obezitate.

Recomandări specifice:

• Evitarea strictă a glucidelor simple

• Aport crescut de glucide complexe

• Chiar și în perioada de slăbire, proporția recomandată este:

  • Glucide: ~55%

  • Proteine: ~20%

  • Lipide: ~25%

• Se preferă două mese principale și două gustări mici, pentru a crește eficiența metabolică și a favoriza arderea caloriilor.

Scăderea în greutate îmbunătățește toleranța la glucoză prin reducerea rezistenței periferice la insulină. Multe cazuri de diabet tip 2 pot fi echilibrate doar prin dietă și activitate fizică.

2. Diabet zaharat de tip 2 fără exces ponderal

În acest caz, dieta va fi normocalorică, cu o distribuție similară celei recomandate populației generale sănătoase:

• 50-55% glucide (90% glucide complexe)

• 25-30% lipide

• 15% proteine

Se menține importanța activității fizice, care reduce rezistența la insulină, însă efortul fizic intens este contraindicat la vârstnici sau la pacienții cu complicații macrovasculare (boală cardiovasculară, accident vascular cerebral etc.).

Documentat din: Medicina Interna Bolile Cardiovasculare si Metabolice vol 2.

Publicatia Editura Medicala, prof. dr. L. Gherasim

Facebook Nutricardio Magazine

Citeste si: Gastrotehnia: arta preparării meselor sanatoase