Digestia intestinală. Sucul pancreatic și bila
Digestia intestinală este un proces complex, în care participă sucul pancreatic, sucul intestinal și bila. În timp ce sucurile pancreatice și intestinale conțin enzime digestive (numite și fermenți), bila nu conține enzime, dar are un rol esențial în emulsionarea grăsimilor și activarea lipazei pancreatice.
Digestia intestinală. Pancreasul exocrin și sucul pancreatic
Pancreasul este o glandă mixtă, cu funcție:
-
exocrină (prin producerea sucului pancreatic),
-
endocrină (prin insulele Langerhans, care secretă hormonii insulină și glucagon, implicați în metabolismul glucidelor).
Sucul pancreatic este un lichid limpede, cu un pH ușor alcalin (~8), produs de pancreasul exocrin. Se secretă între 200-800 ml pe zi la om. Acesta conține:
-
substanțe anorganice, în special bicarbonat (care neutralizează aciditatea conținutului gastric),
-
substanțe organice, în special enzime digestive.
Conținutul în proteine al sucului pancreatic este între 1-10%, iar enzimele se împart astfel:
Enzimele din sucul pancreatic
Enzime amilolitice (acționează asupra glucidelor):
-
Amilaza pancreatică: mai puternică decât amilaza salivară, digeră inclusiv amidonul crud în maltoză. Necesită prezența ionilor de clor. pH optim: 6,7–7.
-
Maltaza: transformă maltoza în glucoză.
Enzime proteolitice (acționează asupra proteinelor):
-
Tripsina: secretată ca tripsinogen, este activată de enterokinaza din mucoasa intestinală. Este o endopeptidază, transformă polipeptidele în di-, tri- și tetrapeptide și eliberează aminoacizi ca tirozina și triptofanul.
-
Chimotripsina: derivată din chimotripsinogen prin acțiunea tripsinei. Are rol similar tripsinei și coagulează laptele.
-
Renina pancreatică: probabil identică cu chimotripsina, având o acțiune mai puternică decât renina gastrică asupra laptelui.
Enzime lipolitice (acționează asupra lipidelor):
-
Lipaza pancreatică: activată de sărurile biliare, transformă grăsimile în glicerol și acizi grași. Acizii grași se combină cu sărurile biliare formând micelii, care facilitează digestia grăsimilor.
Bila și rolul ei în digestie
Deși bila nu conține enzime, are un rol esențial în digestia lipidelor:
-
Activează lipaza pancreatică.
-
Emulsionează grăsimile, adică le transformă în picături fine, mărind suprafața de acțiune a lipazelor.
Compoziția bilei
Principalii constituenți ai bilei sunt:
-
săruri biliare (derivați din acizii biliari),
-
pigmenți biliari (în special bilirubina),
-
colesterol,
-
lecitină,
-
mucus și substanțe minerale (în cantități mai mici decât în plasmă).
Reglarea secreției biliare
-
Secretina este un hormon care stimulează secreția bilei.
-
Nervul vag are și el un rol excitant în acest proces.
Digestia intestinală implică sucurile digestive (pancreatic și intestinal) și bila. Sucul pancreatic este bogat în enzime care descompun glucide, proteine și grăsimi. Bila, deși lipsită de enzime, este esențială pentru digestia grăsimilor, activând lipaza și facilitând emulsionarea acestora.
Rolul sărurilor biliare în digestie
-
Emulsionează grăsimile, facilitând acțiunea lipazelor.
-
Activează lipaza pancreatică.
-
Ajută la absorbția acizilor grași și vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).
Citeste si: Digestia și absorbția nutrienților: un ghid simplu pentru longevitate
DOCUMENTAT DIN FIZIOLOGIE UMANA P.GROZA EDITURA MEDICALA
