Guta sau artrita urică. Regim alimentar
Nutritie

Guta sau artrita urică. Regim alimentar

Doinel Ungureanu 5 minute de citit

Guta sau artrita urică, este una dintre cele mai vechi boli documentate ale umanității. Aceasta este o afecțiune inflamatorie cauzată de acumularea de acid uric în sânge (hiperuricemie) și depunerea acestuia sub formă de cristale în articulații și țesuturi.

Guta sau artrita urică. Ce este și cum apare?

Guta este rezultatul unui dezechilibru în metabolismul purinelor – compuși care se găsesc în multe alimente și care, în urma degradării, generează acid uric. În mod normal, acidul uric este eliminat prin rinichi. Însă, când este produs în exces sau nu este eliminat eficient, se acumulează în organism și formează cristale de urat de sodiu în articulații, tendoane și țesuturi conjunctive.

Simptomele gutei

  • Durere articulară bruscă și intensă, mai ales la degetul mare de la picior (podagra)

  • Inflamație, roșeață și senzație de căldură la nivelul articulației

  • Rigiditate și deformări articulare în cazuri cronice

  • Tofi gutosi – depozite palpabile de cristale de acid uric sub piele

  • În forme avansate, poate apărea insuficiența renală cronică

Cauzele hiperuricemiei

Hiperuricemia poate apărea în mai multe condiții:

  • Producție crescută de acid uric: în leucemii, anemii hemolitice, tratamente oncologice (citostatice, radioterapie), traumatisme severe

  • Excreție redusă de acid uric: boli renale cronice, alcoolism, deshidratare

  • Factori genetici: predispoziție ereditară

În guta primară, cauzele sunt deseori legate de un dezechilibru metabolic moștenit. În guta secundară, boala este o consecință a altor afecțiuni sau tratamente.

Factori locali de agravare

Cristalele de urat se depun cu predilecție în zonele mai reci ale corpului, cum ar fi articulațiile periferice (degetul mare de la picior, articulațiile mâinii). Acest lucru favorizează inflamația și distrugerea treptată a articulației.

Rolul dietei în tratamentul gutei

Dieta joacă un rol esențial în prevenirea și tratarea gutei. Prin reducerea aportului de purine, se poate scădea nivelul acidului uric din sânge și, implicit, riscul de crize. Obiectivele regimului alimentar:

  • Reducerea purinelor alimentare

  • Limitarea proteinelor (maxim 0,7 g/kg corp/zi)

  • Scăderea lipidelor

  • Creșterea diurezei (consum crescut de lichide)

  • Alcalinizarea urinei (ape minerale alcaline, sucuri de legume)

Clasificarea alimentelor în funcție de conținutul de purine

Alimente bogate în purine (150–1000 mg/100 g)

Se evită complet.

  • Organe (ficat, rinichi, creier, inimă)

  • Sardine

  • Anșoa

  • Hering

  • Macrou

  • Extracte de carne (cuburi concentrate, supe de carne)

  • Drojdie de bere sau alimentară

  • Fructe de mare (midii, scoici, creveți)

  • Roe (icre)

  • Carne de vânat

Alimente cu conținut moderat de purine (50–150 mg/100 g)

Se consumă rar sau cu moderație.

  • Carne roșie slabă (vită, porc)

  • Carne de pasăre (pui, curcan)

  • Pește (ton, somon, păstrăv)

  • Leguminoase uscate (fasole, linte, năut, mazăre uscată)

  • Spanac

  • Conopidă

  • Ciuperci

  • Sparanghel

  • Ovăz

  • Germeni de grâu

Alimente sărace în purine (0–15 mg/100 g)

Sunt permise și recomandate.

  • Lapte și produse lactate (iaurt, brânză slabă, chefir)

  • Ouă

  • Fructe (mere, pere, prune, banane, fructe de pădure)

  • Legume (cartofi, morcovi, dovlecei, castraveți, salată verde)

  • Cereale rafinate (pâine albă, orez alb, paste)

  • Uleiuri vegetale (în cantități moderate)

  • Cafea și ceai (neîndulcite, fără cofeină în exces)

  • Băuturi alcaline (apă minerală plată cu pH ridicat, apă cu bicarbonat)

Este recomandat un regim lacto-ovo-vegetarian în guta cronică, pentru reducerea aportului de purine.

De ce se evită excesul de proteine?

  1. Un regim hiperproteic crește eliminarea uratului în urină (uraturie) și solicită rinichii.

  2. Majoritatea proteinelor animale sunt bogate în glicocol, un aminoacid implicat în sinteza purinelor.

Guta sau artrita urică este o boală cronică metabolică tratabilă, dar care poate duce la complicații severe dacă nu este controlată. Un regim alimentar adecvat, asociat cu tratament medical corect și monitorizare regulată a nivelului de acid uric, poate duce la o viață normală, fără crize dureroase sau complicații articulare si renale. Citeste si: Obezitatea abdominală și sindromul metabolic

Sursă științifică recomandată:

Doinel Ungureanu

Nutritie/Longevitate. Regenerare celulara si tisulara prin nutritie integrativa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *